Activitatea principală a proiectului este elaborarea unui plan de amenajare a spațiului maritim (MSP) pentru zona transfrontalieră (Mangalia-Şabla), care se va concentra pe principalele reglementări de dezvoltare a suprafeței spațiului maritim și a interacțiunii sale cu zona costală, concentrându-se asupra aspectelor sociale, de mediu și toate domeniile pentru a dovedi eficiența cadrului metodologic și instituțional. MSP va coordona eforturile pentru a crea o viziune de dezvoltare comună.

MSP pentru zona transfrontalieră (Mangalia-Şabla) va utiliza prevederile cadrului strategic comun și va detalia propunerile într-un mod integrat. Zona Mangalia-Şabla are un grad ridicat de complexitate în ceea ce privește porturile maritime importante și șantierele navale, stațiunile turistice, biodiversitatea și zonele umede protejate, și resursele minerale - extracția gazelor.

Cooperarea transfrontalieră în MSP implică unele activități cum ar fi stabilirea cadrului instituțional pentru aceasta, definirea metodologiei comune de analiză și planificare a amenajării spațiului pentru zona transfrontalieră maritimă, dezvoltarea cadrului strategic comun pentru amenajarea spațiului maritim în România și Bulgaria și elaborarea planului de amenajare a spațiului maritim pentru zona transfrontalieră (Mangalia-Şabla).

MSP va fi aprobat prin lege organică, va intra în vigoare nu mai târziu de 31 martie 2021 și va fi revizuit cel puțin o dată la 10 ani.
MSP se elaborează în conformitate cu metodologia MSP, aprobată prin hotărârea Guvernului, conform art. 14, par. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim.

MSP pas cu pas în Marea Neagră, în conformitate cu metodologia MSP, ia în considerare următoarele:

a) stabilirea și delimitarea atribuțiilor și competențelor autorităților competente;
b) evaluarea contextului și definirea cadrului general pentru MSP;
c) organizarea participării și consultării părților interesate;
d) definirea și analizarea condițiilor existente;
e) definirea și analizarea condițiilor viitoare;
f) pregătirea și aprobarea MSP;
g) implementarea MSP;
h) monitorizarea și evaluarea MSP;
i) adaptarea procesului de amenajare a spațiului maritim.

Următoarele aspecte trebuie luate în considerare la elaborarea și implementarea MSP:

a) interacțiunile dintre uscat și mare;
b) aspecte economice, sociale și de mediu, precum și aspecte legate de siguranță, inclusiv aspecte legate de siguranța navigației;
c) promovarea coerenței ca rezultat al interdependenței dintre amenajarea spațiului maritim, planificarea teritorială, planificarea urbană și managementul integrat al litoralului;
d) implicarea părților interesate, a autorităților administrației publice și a publicului interesat, în conformitate cu prevederile relevante ale Ordonanței Guvernului nr. 18/2016.
e) utilizarea datelor relevante și a datelor disponibile;
f) asigurarea cooperării transfrontaliere între statele membre care se învecinează cu aceleași ape marine pentru a se asigura că MSP este coerent și coordonat în întreaga regiune marină în cauză, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 18/2016;
g) autoritățile române responsabile promovează cooperarea, pe cât e posibil cu autoritățile relevante din tarile terțe, cu privire la acțiunile lor privind amenajarea spațiului maritim în regiunile marine relevante, în conformitate cu dreptul internațional și convențiile din care fac parte;
h) activitatea hidrografică maritimă;
i) activitatea de monitorizare - alarmantă față de pericolul natural maritim.

MSP identifică distribuția spațială și temporală a activităților și utilizărilor curente și viitoare în apele marine. MSP are caracter direcțional și de reglementare, integrând, dar fără a se limita la, următoarele activități, utilizări și domenii:

a) zone de acvacultură;
b) zone de pescuit;
c) instalații și infrastructuri pentru explorarea și extracția petrolului, a gazelor și a altor resurse energetice, a mineralelor și agregatelor și pentru producerea de energie din surse regenerabile;
d) rute de transport maritim și fluxurile de trafic;
e) zone de exerciții și formare militară;
f) arii naturale protejate din cadrul rețelei naționale;
g) zone de extracție a materiilor prime;
h) cercetarea științifică, inclusiv instalațiile și infrastructurile de cercetate științifică și monitorizare a mediului marin;
i) rutele de cablu și de conducte submarine, precum și zonele de siguranță și de protecție ale acestora;
j) activitățile turistice;
k) patrimoniul cultural subacvatic;
l) măsuri de protecție împotriva eroziunii costiere;
m) planurile de urgență în cazul poluării accidentale sau în cazul unui risc natural marin care pune în pericol zona de coastă;
n) zonele cu infrastructuri portuare și hidrotehnice.

Consultarea părților interesate

Elaborarea și implementarea MSP va asigura consultarea și implicarea părților interesate, a autorităților administrației publice competente și a publicului țintă, informându-i despre etapa de elaborare a MSP, și anume proiectul de revizuire a MSP. După intrarea în vigoare a MSP, părțile interesate, autoritățile administrației publice și publicul țintă vor avea acces la toate informațiile conținute în acesta.

România a transpus în legislația națională Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim și gestionarea integrată a litoralului prin:
a) Ordonanța Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim;
b) Legea nr. 88/2017 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim.

Principalele documente pentru consultarea publică sunt următoarele:

• Cadrul instituțional și legislativ relevant pentru amenajarea spațiului maritim al Mării Negre în România și Bulgaria;
• Metodologia comună pentru analiza și amenajarea spațiului pentru zona transfrontalieră maritimă;
• Planul de amenajare a spațiului maritim pentru zona transfrontalieră (Mangalia-Şabla).